Follow Me

10.02.2015

Zic si eu

Mai sunt doar câteva zile. Trei jumătate. Hai, trei fix, să fie ca-n basme. Trei zile și toate străzile din întreaga lume vor fi invadate de dragostea în nuanțe de roșu. Cailor le va crește câte un corn și vor deveni unicorni, iar Cupidon își va lua al 13-lea salariu. Va fi ziua lui Valentin. Sau Valentine's Day, mă rog.

Dacă publicitatea nu ar fi contaminat-o, ziua ar fi reprezentat un eveniment frumușel. Dar așa, după părerea mea, totul s-a transformat într-o chestie excesiv de comercială. Nu se mai pune preț pe inima omului care bate pentru alt om, ci pe milioanele de inimioare ce se găsesc în toate formatele. De pe 14 va începe un fel de maraton în care trebuie să fii dârz, altfel te vei sufoca sub presiunea socială colorată în roșu. Va urma Dragobetele 10 zile mai târziu. Trebuie să fii în priză. Gata de luptă. Inimioarele nu așteaptă. 

1 martie, 8 martie. Ghiocei și mărțișoare, care mai de care. Trebuie să fii pregătit și să nu te lași pe leneveală. Nu trebuie pierdută nicio secundă. Ghioceii se vor ofili, iar tu odată cu ei. Trebuie să dovedești iubirea. Așa se cam zice pe la colțuri. Aici trag un pic de linie și zic:

Eu cred că iubirea nu se dovedește, ci se simte. Declarațiile de dragoste făcute în gura mare nu reprezintă aproape nimic. Cât de mult și cât de tare și așa și pe dincolo. În iubire nu  există mult sau puțin. Nu poți iubi mai mult azi, mâine mai puțin sau invers.  Ori da, ori ba. Griul e pentru televizoarele alb-negru. Până la urmă, iubirea rămâne cel mai pur sentiment. Rămâne așa indiferent de timpuri. Se mai alterează uneori, dar renaște din cenușă.

Cred în iubire și în faptul că e cam tot ce o să mai rămână din noi la un moment dat. Intimitatea unei îmbrățișări sau fiorii ăia pe care îi simți sunt garanții, dacă ai nevoie de așa ceva, că totul e pe bune.

Aa, și mai cred că cei care zic că iubirea-i de rahat, sunt de rahat când spun asta.

Happy february day!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu