Follow Me

27.09.2015

Ce-am făcut sâmbătă noaptea

N-am mai scris eu în ultima săptămână, dar nici vreo crimă nu e treaba asta. Ideea e că deși nu sunt întru totul împăcat cu tehnologizarea asta până peste cap, trebuie să mărturisesc faptul că unghiul ”Știe tot”, recte Google, mă binedispune cu deșteptăciunea lui. 

Mi s-a pus pata în noaptea de sâmbătă spre duminică să fac un exercițiu de memorie prin care să-mi amintesc tot felul de melodii pe care nu le mai auzisem de ceva vreme. Și cum memoria mea nu prea are o funcție de ”search”, așa cum are mai sus amintitul unchi ”știe tot”, a fost cam greu să fac asta fără să cer un strop de ajutor.

De ce zic asta? Pentru că amintirile mele erau alcătuite din frânturi, iar multe melodiile aparțin unor artiști mai puțin cunoscuți. Mai știam un vers, câteva cuvinte, o mormăiala și cam atât. Mă apuc și caut, mai adaug și câte un cuvânt cheie și uite așa am reușit să regăsesc câteva melodii care mie mi-au plăcut al naibii de tare.



Și dacă acum câteva luni am făcut vreo două top 10 melodii de ascultat, topuri pe care le găsești aici și aici, acum fac un top șase cu ce mi-am adus aminte. Tanaaa!

Cea mai obsedantă melodie pe care o aveam în cap este: Peter Bradley Adams - Darkening Sky. În cazul acestei melodii știam doar: Straight up, straight down, hovering sky și my love. Găsit!

A doua în top: Stereophonics - Daisy Lane. Deși îmi place Stereophonics, memoria mea în care sunt stocate ”benzile de magnetofon” nu asocia ”pam parampaam-ul" melodiei cu ei. Nu știu de ce. Îmbătrânesc. Găsit până la urmă!

Numărul trei: Lacrimosa, varianta din The tree of life. Am văzut filmul, am uitat cum se numește filmul, adus aminte cum se numește filmul, căutat filmul, găsit melodie, piele de găină făcut, fericit!

Numărul patru (cupa și campionatul): Trixie Whitley - Breathe you In My Dreams. Ei bine, aici știam că e ceva cu ”breath”, dar singura melodie care îmi venea în cap era cea lui Sia - Breath me. Știam linia melodică, o aveam în cap. Mi-am amintit și că era ceva cu ”in my dreams”, căutat, găsit.

Numărul cinci: Terraplane Sun Ya Never Know. Aceeași rețetă. Ritmul e chiar mișto. O să-ți rămână și ție în cap. 

Numărul șase (cai frumoşi): Breton - The Commission. Face parte din coloana sonoră a jocului Asphalt 8. Mi-a plăcut, am căutat, am regăsit.

De ce șase? Pentru că atâtea am putut găsi deocamdată și pentru că plouă acum afară. Două puncte și D.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu